Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

La influence cortese tai tescj furlans

Erika Adami

Une relazion tra umanitât e nature no corote de economie di consum e di sfrutament che si è disvilupade tacant de rivoluzion industriâl, ma un vivi insiemi che al à il gust de union primordiâl.
◆ Par Cristina Noacco al è chest un dai aspiets plui inmagants inte leterature medievâl in lenghe volgâr, che al sedi il francês antîc o il furlan.
◆ «La leterature furlane nus à lassât biei bocons di poesie – e conte –. Un test dal secul XIV,Piruç myò doç inculurit, al è di clare influence cortese e si coleghe ae leterature francese che o cognòs miôr. Al cjante lis vicendis umanis doprant metaforis cjapadis de nature, tant che si intuìs dal titul de liriche».  ❚

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +