Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

L’impegn pal Popul

............

La atenzion di pre Cjargnel aes problematichis dal rispiet e dai dirits de identitât dal Popul Furlan e jere partide ae fin dai agns Sessante dal Nûfcent. O ricuardìn la partecipazion ae Mozion dal Clericât di Udin (1967); la azion pal ricognossiment dal Messâl Furlan e pal dirit di doprâ la marilenghe pardut; la redazion, cun pre Beline e bonsignôr Dentesan, dopo dal sisme dal 1976, dal document Dopo taramot. Ai furlans che a crodin (cul sproc «Prime lis fabrichis e po lis cjasis e lis glesiis»); la publicazion di Cjantis di Glesie dal Popul Furlan pes diocesis di Cuncuardie-Pordenon, Udin, Gurisse, di Cjants patriarcjins di tradizion orâl e Saghe furlane.

Cun pre Beline al à colaborât fin dal inizi al periodic autonomist di Glesie Furlane Patrie dal Friûl. Al è stât un dai promotôrs de leture seguitive de Bibie par furlan.

Al à fondât e diret il Coro “Rôsas di mont” che il so repertori si fonde su lis espressions de musiche sacre patriarcjine tramandade oralmentri tes glesiis furlanis. E sul cjant patriarcjin al à lavorât fin insom. La sô ultime fadie e steve rivant al travuart: une altre racuelte cui recitatîfs liturgjics de tradizion patriarcjine (edizions Glesie Furlane), che pre Josef e à curât fin da pît e che e vignarà presentade in curt.

A.S.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +