Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Lui 2015

............


LUI – PRIME PAGJINE. EDITORIÂLAquilee nus clame ae Resurezion / Comunitât Linguistiche furlane: 65 Comuns ae prime sentade / Minorancis che a contin: i Curdis a blochin Erdogan in Turchie. Cui che a son e cui che al è il lôr gnûf leader / PAGJINE 2 IAL: la prime scuele cul furlan curicolâr tal plan di studis / Lenghe di lavôr, ancje pai students forescj / Giobatta Morassi, il mestri liutâr innomenât a nivel mondiâl che al fâs sunâ… i peçs di Tarvis / PAGJINE 3 – Referendum par fâ di Friûl e Triest dôs Provinciis Autonomis sul model di Trent e Bolzan: za tantis lis adesions / Cemût dâ une man / Jessût l’elenc des 18 “Uti”. Fontanini al tone: “Triest nol si pues tocjâ, il Friûl fruçât”. E Provincie e Comuns a fasin ricors / Lis servitûts militârs a son une plaie che no si rive a parâle vie. Lis esercitazions su la Bivare si fasin ancje chest an / PAGJINE 4 – SPECIÂL RICERCJE SOCIOLINGUISTICHE. Scandai su la lenghe furlane: la int le ten plui in considerazion, ma le fevele simpri di mancul / SPECIÂL RICERCJE SOCIOLINGUISTICHE. Politichis linguistichis, un voli ator pe Europe / SPECIÂL RICERCJE SOCIOLINGUISTICHE. Cuatri tais: un trop di numars sui bêçs che si spindin pes lenghis minorizadis / PAGJINE 5 – SPECIÂL RICERCJE SOCIOLINGUISTICHE. Opinions sul futûr. Stant il bon acet di bande de int, cumò si an di fâ azions plui concretis / LA OPINION. La politiche de muart cuiete de lenghe furlane / PAGJINE 6 – La cooperazion in Cjargne no je dome Coopca: chês che a funzionin / “Cjargne greeters”: no vuidis turistichis, ma ambassadôrs di emozions / Storie platade: tal gurizan biadelore si fevele dai furlans muarts sot dal esercit austroongjarês te Grande Vuere / MUSIS DI…FACEBOOK. Cu la scuse des vitimis si celebre la vuere: un piçul esempli “social” / PAGJINE 7 La Provincie di Udin e à deliberât 20 mil euros pes iniziativis di promozion e valorizazion de lenghe furlane / La crisi dai ultins agns e à acentuât ancje chi di nô in Friûl problematichis e disparitât, par altri za esistentis, tra oms e feminis / La linie feroviarie Udin Cividât e devente chê de “Il tren des lenghis” cun dute la cartelonistiche e lis informazions par furlan, talian, sloven, todesc e inglês / PAGJINE 8 Un puest «che nancje in Australie»: il Friûl di Ruth Borgobello regjiste australo furlane vignude a fâ cine achì / Furlans in Australie: chei di cumò / SIMPRI BOGNS. AA.VV. La comugne, numars 0 + 7 + 25 / ZODIAC FURLAN. Gjambar / PAGJINE 9 SLOVENIE. I numars de Slovenie te cuestion de imigrazion. Ancje Lubiane cuintri i acuardis di Bruxelles / FRIÛL EUROPE. No son dome Grecie e confins. Il NPLD al propon une “road map” pes lenghis e pai dirits / Elezions in Spagne: avançade de çampe, cualchi bon segno pai partîts nazionalitaris / Dentri dal an il prin procès in lenghe baschePAGJINE 10 – IL GRANT LUNARI DAL FRIÛL. Lui / IL FERÂL. La lenghe dal cûr / Messe di Aquilee / PAGJINE 11 Pre Meni Zannier al presente la sô ultime opare leterarie e cun chê nol mole di stiçâ i furlans sul cantin de autonomie / Par no smenteâsi dal Nepal / MUSIS DI…FACEBOOK. Bufulis sul Muselibri: il scandul de scancelazion de pagjine Friûl da la enciclopedie Wikipedia finît in nuie / COROT. Fermino Campagna, un grant om di culture / PAGJINE 12 – A TU  PAR TU. Ce che a disaressin dal Friûl di vuê, chei che a àn fat la sô storie. Ricart e Gjenio, furlans cuintri in non di chei altris /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +