Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Mai 2021

Redazion

Salvìn I Colonos, simbul dal Friûl
Salvìn I Colonos, simbul dal Friûl

MaiPRIME PAGJINEL’EDITORIÂL. Salvìn I Colonos, simbul dal Friûl / (L)INT AUTONOMISTE. Cuant che a contin i fats e no i proclamis / PAGJINE 2 – INT DI CJARGNE. Il Club Alpin di Tumieç in esplorazion in Camboze / FANTATS E FUTUR. Pandemie psicologjiche / FONDAZIONE FRIULI. Un jutori impuartant pal recupar dal patrimoni culturâl / PAGJINE 3 – SINDIC JO MAME. «La lenghe furlane e va doprade par slargjâ la vision dal teritori» / PAGJINE 4FEMINIS FURLANIS FUARTIS. «O fâs l’ort par butâ jù mûrs» | Il profîl | La barburice e la pazience / PAGJINE 5 – PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. LA STORIE – Cuant che Udin al deventà la capitâl de Patrie / PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. I PROTAGONISCJ – Al fo il moment di plui alte autonomie dal stât furlan / PAGJINE 6 – INTE SETEMANE DE CULTURE FURLANE. Fieste pai 75 agns de “Patrie”, la “cjase di cjarte” di ducj i furlans, une vôs libare e identitarie / PAGJINE 7Intune fotografie il sbeleâ des lenghis dai fantats / Gnovis fuarcis par insegnâ la marilenghe inte scuele / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. In Groenlandie i indipendentiscj ecosocialiscj di Inuit Ataqatigiit a vincin lis elezions / AUSTRIE. Eutanasie e/o suicidi judât: une sielte personâl o une sielte culturâl? / SLOVENIE. Giacomo Ceconi e la galarie di Bohinj / PAGJINE 9Une gjarle siberiane in Friûl / Il furlan sul canâl di Youtube Ecolinguist / Al torne “Risonanze”, il festival dal “len che al sune” / PAGJINE 10 – MUSICHE. La musiche furlane inte vôs dai fruts / Il Teatri Stabil Furlan a la Setemane de Culture Furlane / PAGJINE 11 – LA TIERE E LA GREPIE. Mariano 2, l’ultin dissendent de raze bovine furlane storiche, la Beletade / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Achille Tellini, Spjeli de anime furlane, Udin, 2006 / ART TAL TAC. Eliana Cargnelutti, la fantate di “Aur” dal rock furlan che al viaze ator par dut il mont / PAGJINE 12 – IL FRIÛL VIODÛT DAI SCRITÔRS. Sant Jaroni ae scuvierte di Aquilee, e de sô musiche che e incjante / IL FRIÛL VIODÛT DAI SCRITÔRS. Al è stât un dai plui grancj paris de Glesie //

*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +