Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Mai 2022

Redazion

Mai 2022L’EDITORIÂL. La Patrie dal Friûl al Salon dal Libri di Turin / (L)INT AUTONOMISTE. Mai un mâl di gnot / PAGJINE 2GNOVIS. Screât il gnûf sît de Patrie / INT DI CJARGNE. I cjarsons tipics di Corinna Gortana / PAGJINE 3INTERVISTE. «Friûl, une miniere di complessitât cun mil storiis di contâ!» / PAGJINE 4 – NATURE E AMBIENT. 1. La mistificazion dal significât des peraulis / PAGJINE 5 – FURLANS FÛR DAL ORDENARI. Bassilla, la stele dal teatri di Aquilee che e vignive dal Orient / FURLANS FÛR DAL ORDENARI. Il ricuart de Diesime Muse al vîf intun ritrat di piere / PAGJINE 6 – SCUELE. Cui che nol vûl salvâ la scuele in Friûl / FONDAZIONE FRIULI. Students “patentâts” in culture digjitâl / PAGJINE 7 – SCUELE. Lis lenghis dai zovins: une gnove disfide par une scuele simpri plui plurilengâl / RICORENCE. Pier Pauli Pasolini om contraditori e segnâl di contradizion / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Nelvia Di Monte, Cun pàs lizêr, Sequals, 2005 / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. RTS, pe television e pe radio i sarts a fasin di bessôi / AUSTRIE. La Austrie “Puint jenfri la Europe a i Paîs di Jevât” / SLOVENIE. Golob futur prin ministri / PAGJINE 9 – SPORT… CHE TI TRAI. Il divin Comino che si insumie il “triplete” | Le gnove cariere di Claudio: lis burelis / PAGJINE 10TEATRI. Il Teatri Stabil Furlan pai piçui / PIRULIS DI MUSICHE. Lis aganis a esistin e a sunin flauts e sivilots / PAGJINE 11LA TIERE E LA GREPIE. E rive la tutele pe cevole rosse di Cjavàs / ART TAL TAC. Parcè pensìno che dut ce che al sta “parsore” al sedi miôr? / FONDAZIONE FRIULI. La educazion si insiore cun “Visins di scuele” / PAGJINE 12 – PASOLINI – CJANT E DISCJANT. Un Eros eretic e profetic / PASOLINI – CJANT E DISCJANT. Plui danunzian che marxist ||


*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture. Par viodi chei altris contignûts par timp, abonaitsi.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +