Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

MARÇ ✤ 2020

Redazion

–
Sotansvirus

MarçPRIME PAGJINE L’EDITORIÂL. Sotansvirus / L(I)NT AUTONOMISTE. Moviments e autonomie: no je plante cence lidrîs / PAGJINE 2 – Lis peraulis furlanis spiegadis… par inglês / Ducj i segrets par gjoldisi une vite simpri in conession / PAGJINE 3 – Al passe pe Safilo l’avignî de manifature in Friûl / Bire Di Mont, une storie di cualitât e amicizie / UNE FURLANE A ROME. Il premi “Tacita Muta” 2020 a Silvia Piacentini / UN FURLAN A MILAN. Il taur inte galarie / PAGJINE 4 – FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Katia Gavagnin ae scuvierte dai misteris de antighe Mesopotamie | Katia Gavagnin. Il profîl / FEMINIS FURLANIS FUARTIS. L’operari, fi dal imam, che nol acete la vuide di une femine / PAGJINE 5 PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI – LA STORIE. Il pes di Avrîl al è furlan / PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI – I PROTAGONISCJ. La liende nostrane di Beltram, il pape e la spine di pes / PAGJINE 6 A scuele di furlan. Cuant che a lezion a van i mestris / Tancj insegnants in pension: si fâs fature a cirî docents di furlan / PAGJINE 7 – La lavagne plurilengâl che e insiore lis nestris classis / Zovins e furlan, numars che a dan sperance / PAGJINE 8 AUSTRIE. Il carnevâl intal mont todesc / FRIÛL EUROPE. Elezions in Irlande, vitorie storiche dal Sinn Féin / SLOVENIE. Lis âfs che a fasin siore la Slovenie / PAGJINE 9 PAN E SALAM. Se il formadi al cjape di madrac / FONDAZIONE FRIULI. Lenghis, sport e digjitâl: 600 mil euros in plui pes scuelis furlanis / Laude al furlan / PAGJINE 10 “La vie de musiche”, un progjet di confin che al ten dongje tieris e culturis / Dusinte agns fa, al nasseve Jacopo Bartolomeo Tomadini / Il folk malinconic di Silverio, sperimentazion e armonie / PAGJINE 11 LA TIERE E LA GREPIE. Il “Vignâl Friûl” in gran lustri / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Antoni Beline, Pre Pitin (1911-1981), vitis e passion di un soldât cence glorie, Zirà, 2006 / IL FERÂL. S
econde pontade. Autonomie come categorie spirituâl
/ IL STROLIC DI BETE. Març, il mês che nol è plui matucel /
PAGJINE 12 – LA CUINTRISTORIE DE OCUPAZION VENEZIANECE CHE O VIN PIERDÛT. Cuant che Vignesie nus à robât mil agns di rîts e mîts / CE SUCEDEVIAL IN CHÊ VOLTE TAL MONT? Cent agns di vuere, une Glesie a tocs e la Peste nere che e çoncje la cressite de Europe //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +