Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Març 2012

............

Un dissen dal pitôr Otto D’Angelo (che o ringraziìn) e une foto di un pomarûl
IN CUVIERTINE Un dissen dal pitôr Otto D’Angelo

EDITORIÂLSimpri plui, simpri miôr… Di bessôi / VIERTIDURELa identitât ae fonde di un svilup diferent / Il valôr zontât? La afermazion des propriis lidrîs / DI BESSÔI – IMPRESE. Inovazion, internazionalizazion e identitât par vinci tal mont / Dal benstâ
al ven il disvilup
/ INOVÂI. Moment di popul che al cres an dopo an / CJARGNE. Progjet Gjine / CJARGNE VIVE. Fâ sgnape a Cjabie / FRIÛL FUR DAL FRIÛL. Vivi in Friûl, une sielte che e plâs / IL SIVILOT. Fumate e pocje clarece / TV FRIÛL E CJANÇONS. F Factor – Il talent di jessi furlans / IL FERÂL. Une fieste pe Patrie / Pre Antoni – cuint aniversari/ MEDITANTLIS TAL SO CÛR. La ricete vere par ducj / GRIGNEI DI STORIE. Il purcit: dal tragos grêc a chel furlan / INTERNAZIONÂL. Une Crôs Nere par memoreâ i dismenteâts / FRIÛL EUROPE. L’inovâl dismenteât INTERNAZIONÂL. Tibet: e continue la repression cinese / LADINIE. La fuarce dal associazionisim / SLOVENIE. A Lubiane gnûf guvier di centri-drete / AUSTRIE. Di plui di 10 agns in ca, i todescs a fasin il plen in Austrie / FURLANS, DIGJITAIT FURLAN. Dâ i numars in dutis lis lenghis / CINE, TEATRI, ART. Une Babêl di Bandieris / TAL ETERE. Ti denunciaRAI / MUSICHE. Gnovis in Onde / AGRICOLTURE. Sclesis di culture materiâl / CUSINE. La trute, pescjâ e gustâ salût / LA FABRICHE DAI… LIBRIS. Vivarositât continue / Celso Cescutti (Argeo), Primevere, Codroip, 1911 / Universalitât te particolaritât di Riedo Pup / CONTECURTE. “La mance” –  Storiute di buinegnot  n. 18 / RIFLESSION2. Identitât e universalitât inte bibie / MUSEUS. Tun borc, il mont di îr / INTERVISTE. Censiment 2011, une conclusion positive /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +