Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Març 2022

Redazion

Març 2022L’EDITORIÂL. Vuere a la vuere / (L)INT AUTONOMISTE. Il mont contadin al è dentri di nô / PAGJINE 2 – INT DI CJARGNE. A Lauc la bioapiculture “Pure”, di non e di fat / IL COROT. Cungjò Dino Del Ponte, amì de Patrie e mestri di vite / PAGJINE 3 – PAN E SALAM. Scufiots e trisculis / FONDAZIONE FRIULI. Un jutori concret al mont de scuele in regjon / PAGJINE 4 – FEMINIS FURLANIS FUARTIS. “La memorie de tiere” intai documentaris di Roberta Cortella | Il profîl di Roberta Cortella | In cjamin cui detignûts / PAGJINE 5 – FURLANS FÛR DAL ORDENARI. Marie Lissandrine e lis notis improibidis di Scjaraçule Maraçule / FURLANS FÛR DAL ORDENARI. Un inzirli turbinôs par dismenteâ la muart / PAGJINE 6 – INTERVISTE. Friûlpoint, une bandiere dal Friûl / PAGJINE 7 – SANITÂT. La maledizion de sanitât / LENGHE. Malborghet e Valbrune al met cartei in cuatri lenghis / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. Lenghis e dirits, ELEN e fâs indenant lis sôs propuestis ae Conference sul avignî de Europe / AUSTRIE. Lenghe e integrazion / SLOVENIE. La Slovenie e cale lis misuris par prevignî la difusion de pandemie / PAGJINE 9 – SPORT… CHE TI TRAI. Bale tal zei, ancje lis Bolps a pontin ae serie A1 | Une storie che e ven di lontan / PAGJINE 10 – TEATRI. “I Turcs tal Friûl” di Pasolini al siere la stagjon numar un dal Teatri Stabil Furlan / PIRULIS DI MUSICHE. “Ven vie cun mê”, Alessio Screm nus puarte vie radio ator pal Friûl tra musiche, art e personis / PAGJINE 11 – LA TIERE E LA GREPIE. 2022: An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture / ART TAL TAC. Lavorâ insiemi e vierzisi al mont, cuintri dai prejudizis e dai stereotips / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Aldo Colonnello, Giuseppe Mariuz, Giancarlo Pauletto (par cure di), J’ sielc’ peravali’, Dosson di Casier, 1995 / PAGJINE 12 – PASOLINI – CJANT E DISCJANT. Il paisaç di Pieri Pauli, la aghe anarchiche dal Tiliment che e à batiât Stroligut e Academiuta / PASOLINI – CJANT E DISCJANT. La potence visionarie copade des crevaduris profondis fra l’autôr e l’om ||


*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture. Par viodi chei altris contignûts par timp, abonaitsi.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +