Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

n.9 – Otubar 2019

............

«FURLANS SVEAITSI  E DOPRAIT IL VUESTRI CJÂF!» Marchet, Placerean, Beline: trê erois de storie furlane
«FURLANS SVEAITSI E DOPRAIT IL VUESTRI CJÂF!» Marchet, Placerean, Beline: trê erois de storie furlane

Numar 10PRIME PAGJINE L’EDITORIÂL. … ma a restin tifôs de Rome / PAGJINE 2 – Il furlan al jentre intal curriculum uficiâl european / Nomenât il diretîf gnûf / PAGJINE 3 – Friûl cence progjet e direzion. Ma la sperance di avignî si pues tornâ a fâ sù / PAGJINE 4 -5 «Furlans sveaitsi e doprait il vuestri cjâf!» | La prime a Suns Europe. E intai cines di dut il Friûl prime di Nadâl | Il regjist / PAGJINE 6 – ECONOMIE. Puars, la muse platade dal Friûl / PAGJINE 7 – La cuistion dai dirits linguistics e reste vierte e salacor ingredeade / SLOVENIE. Adria Airways, e falìs la compagnie aerie slovene / AUSTRIE. Simpri plui atenzion al consum “inteligjent” / PAGJINE 8 “Vôs de Basse”, il concors par cui che al à voie di provâ a scrivi in lenghe furlane / FONDAZIONE FRIULI. In prime linie par sostignî i zovins talents / UNE FURLANE A ROME. Il viaç dal “San Denêl” | UN FURLAN A MILAN. Il Fogolâr des feminis / PAGJINE 9 Friûl e Carinzie unidis intal non de musiche / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. Lis rimis furlanis di Giovanni Minut / NO PAR FURLAN, MA BOGNS. La Catalogne di lei e di capî di Brezigar e di Poggeschi / PAGJINE 10 BASTIANCONTRARIE. STORIE FURLANE AL FEMININ. Istruzion des feminis e furlan a scuele. La modernitât rivoluzionarie di Anzuline Ianesi / ZÂL PAR FURLAN. 9. Delit in vie del Lavoro / PAGJINE 11 IL FERÂL. 8. Identitât furlane intun mont globalizât / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Downburst //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +