Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

NO SON PERAULIS PAR VECJOS: «Chat»

............


.

Mandi nono!
Mandi frute! Ce stâstu simpri a mateâ cun chel telefonut? No rivi mai a capî.
O soi daûr di une chat su Whatsapp, nono.
Di ce?
Di une chat. Une robe che e covente par babâ, par fevelâ cun chei altris.
Ah, tu sês daur a peteçâ! Cumò si use cussì? Si petece scrivint tal telefonut?
Ma no son mighe dome peteçs. Cumò, par esempli, o soi te chat cu lis maris dai fruts dal asîl, par organizâ la fieste di fin dal an.
E la organizaiso cuntune petechat? Ma tropis sêso?
In vincjesiet, nono.
Vincjesiet? Ma cemût fâstu a metiti dacuardi, cussì? Tu âs di scrivi vincjesiet voltis la stesse robe! No isal miôr cjatâsi intun puest?
Ma no, nono: al è un grum plui comut cussì. No si scrîf mighe a ducj un par un. Cjale: tu fasis un grup cun ducj i contats che tu vûs. Dopo tu scrivis chi e ducj chei dal grup a lein.
Viôt tu ce robe, cheste petechat.
Ma nono, vonde clamâle cussì: si clame dome chat!
Cjale frute. I inglês saran bulos par tantis robis, ma a puedin ancje sbaliâ cualchi volte. Cun vincjesiet feminis che a fevelin dutis insiemi, il non just al è propit petechat.
Sù po, nono. Al è un mût plui facil par organizâsi cence bisugne di viodisi. Pecjât che cualchidun nol rispuindi mai.
Nol varà ancjemò cjapât in man il telefonut!
No, no, cjale: tu puedis viodi cui che al à let ce che tu âs scrit fracant chi. Viodistu?
Ma ce striament isal? Cemût fasie il to telefonut a savê cui che al à let?
E mi dîs ancje cui che al sta scrivint in chest moment. Cjale: “Anna sta scrivendo”.
Mi fâs un pocje di pôre che petechat li, cemût che si clame…
Whatsapp!
Eh, chel satrap! Cuant che noaltris o vevin di metisi dacuardi par alc, si cjatavin tal bar di Catine. Ancje jê, come il satrap, e jere simpri a disposizion par peteçâ. E ancje a jê, se tu i disevis alc, lu diseve a ducj chei altris che a lavin tal bar, e in timp reâl. Ma sigûr no vignive a spiâti in cjase tô!
✒ Bete Di Spere

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +