Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Novembar 2019

............

La Regjon e fâs Fieste pe fin dal Stât furlan
La Regjon e fâs Fieste pe fin dal Stât furlan

NovembarPRIME PAGJINE L’EDITORIÂL. No volìn tornâ a jessi la “Sentinele di Italie” / PAGJINE 2 – Lis maiutis in marilenghe a fasin 20 agns: inovâl pe Friûlpoint / UNE FURLANE A ROME. “Fradae e Culture” in onôr di Ardito Desio | UN FURLAN A MILAN. I 40 agns “vivarôs” dal Fogolâr di Bollate / PAGJINE 3 – La Regjon e fâs Fieste pe fin dal Stât furlan / Un passât che al torne? / PAGJINE 4 La misure dal salam / La salsamentarie de basse / PAGJINE 6 INOVÂL DE LEÇ 482. 20 agns de leç 482/99: ce aie e ce no aie cambiât? / PAGJINE 7 – INOVÂL DE LEÇ 482. No sarà une leç a salvânus: o vin di cambiâ noaltris / INOVÂL DE LEÇ 482. La storie dal iter: un percors di 51 agns (che salacôr nol è finît) / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. Catalogne, a rivin lis condanis pal prin di Otubar dal 2017 e si discjadene il Tsunami Democratic / SLOVENIE. Finanziariis cul voli al avignî a ae stabilitât / AUSTRIE. Buteghîrs e ristoradôrs a daran fûr bêçs licuits / PAGJINE 9 Nikolaus Craigher, om di afârs e di poesie / FONDAZIONE FRIULI. Il progjet cuintri dal cyberbulisim al cres / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. Vincj contis a cjacarin di ses cun ironie / NO PAR FURLAN, MA BOGNS. Lis lenghis e il lengaç tant che caratars di fonde de umanitât / PAGJINE 10 BASTIANCONTRARIE. STORIE FURLANE AL FEMININ. Maria Tore Barbina, studiose amante des disfidis inteletuâls / ZÂL PAR FURLAN. 10. Delit in vie del Lavoro / PAGJINE 11 IL FERÂL. 9. Identitât furlane intun mont globalizât / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Black friday //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +