Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Numar 7-8 – 2019

............

Il Tiliment, foto Ivan Marin
Il Tiliment, foto Ivan Marin

Numar 7-8PRIME PAGJINE L’EDITORIÂL. “Prime i talians”. Disgracie pai furlans / PAGJINE 2 – INTERVISTE A MARIANNA TONELLI. «Mamis e papà, fevelait furlan ai vuestris fîs» / PAGJINE 3 – INTERVISTE. «O volìn zuiâ al centri des riformis. La prioritât e je la Rai in furlan» / PAGJINE 4-5 INCHIESTE. Tiliment, il Serengeti de Europe centrâl | Cimpel-Glemone. La storie dal progjet / PAGJINE 6 Pal avignî de regjon al covente fat sisteme e i zovins lu àn capît / PAGJINE 7 – Gibelli: «No son bêçs pal teatri furlan». Ma pai teatris di Triest a ‘nd è simpri / PAGJINE 8 Cence Junqueras, Puigdemont e Comín e ven fûr la nature clopadice de UE / SLOVENIE. Ancjemò nissun acuardi par cambiâ la leç eletorâl / AUSTRIE. Infineon a Vilac, un esempli di interazion jenfri citât e industrie / PAGJINE 9 – MUSICHE. Carniarmonie, 35 concierts tra lis monts dal Friûl / FONDAZIONE FRIULI. Cun Audimus la musiche sinfoniche e rive tai paîs / COROT. Cungjò Raffaele Carrozzo e Silvio Stolfo / UNE FURLANE A ROME. A tu a tu cul pilote dai papis | UN FURLAN A MILAN. Dal “Stellini” aes termis a Porta Romana / PAGJINE 10 LA MUSICHE DE PATRIE. Il cjant des corâls feminîls furlanis tra passât e presint / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. Su lis alis de fantasie cun Blancjemore / NO PAR FURLAN, MA BOGNS. La Europe “une e diferente” di Denis de Rougemont / PAGJINE 11 BASTIANCONTRARIE. STORIE FURLANE AL FEMININ. Marie Forte, la mestre di Avile inamorade dal Friûl e de sô int / ZÂL PAR FURLAN. 7. Delit in vie del Lavoro / PAGJINE 12 IL FERÂL. 6. Identitât furlane intun mont globalizât / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Musthave //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +