Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Numar 9 – 2019

............

Di là de aghe: «Nol è avignî cence un Friûl unît sui temis economics»
Di là de aghe: «Nol è avignî cence un Friûl unît sui temis economics»

Numar 9PRIME PAGJINE L’EDITORIÂL. La fam e ven mangjant / PAGJINE 2 – Un viaç ae discuvierte de origjinalitât dal popul furlan – (L)INT AUTONOMISTE. Su la strade de veretât e de libertât / PAGJINE 3 – Vivi i efiets dal clime che al cambie par agjîi prime che al sedi masse tart / PAGJINE 4-5 INCHIESTE. “Di là de aghe” il Friûl al torne a jessi un valôr zontât | Gerometta: «No si pues plui cancelâ la nestre anime furlane» | Spagnol: «Tornìn a partî dai problemis concrets» | De Anna: Elio De Anna: «Tignî in vite vecjos cjampanilisims par no tocjâ ecuilibris fruiâts, al puartarà il Friûl ae margjinalitât» | Marchiori: «Nol è futûr cence intese sui temis economics» / PAGJINE 6 – ECONOMIE. Cul mileni gnûf la edilizie e je colade a tocs / PAGJINE 7 – Un trop di Comuns insiemi par fâ cressi ideis e progjets pal teritori / Itineraris, incuintris e un event speciâl / PAGJINE 8 Boris Johnson al sburte in direzion de Brexit, ma al riscje di lâ a sbati intor di un mûr / SLOVENIE. In Europe cul ambassadôr Janez Lenarčič / AUSTRIE. Vonde trafic di turiscj bande de Italie / PAGJINE 9 Frescs cence confins / FONDAZIONE FRIULI. La musiche intes latariis cun “Blanc” / UNE FURLANE A ROME. Alpins da lis monts ai… cuei di Rome | UN FURLAN A MILAN. A Limbiate la sagre furlane fûr dal Friûl / PAGJINE 10 LA MUSICHE DE PATRIE. Cuâl doman pe musiche furlane? / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. “Ombris tal infinît”, l’ultin Sgorlon / NO PAR FURLAN, MA BOGNS. “Riu Mannu”, la cuistion de identitât sarde intun romanç / PAGJINE 11 BASTIANCONTRARIE. STORIE FURLANE AL FEMININ. Carolina Luzzatto Coen, une feministe in lote pai dirits civîi / ZÂL PAR FURLAN. 8. Delit in vie del Lavoro / PAGJINE 12 IL FERÂL. 7. Identitât furlane intun mont globalizât / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Street food //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +