Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

ORT FURLAN

............

LIS VORIS…
Sul vieri di lune
• Si semenin, tal viert: cicorie catalogne, cevole, verze brocul, lidrics, rati tardîf.
• Si plantin, tal viert: fenoli autunâl, latuie, spinaze, ardielut.
• Si cimin cudumar, melanzane, pevaron, pomodoro, coce.
• Si ledrin fenoli e puar; si sblancjin selino, scarole e indivie.
Sul zovin di lune
• Si semenin, tal viert: cardi, savôrs, ravanei, rucule.
• Si traplantin, tal viert: verzis, cicorie catalogne, indivie, latuie romane e capûs, puar, lidrics, cevis, selino.
… E CHEL DI METI TAL SAC
ai di Resie, angurie, jerbe rave, basili, blede di cuestis, blede di tai, cardi, carotis, verze capûs, cudumar, cevole (ancje chê rose de val Cose e chê rosse di Cjavàs), fasûi frescs (ancje il Fiorina di Lusevare) e vuaìnis, indivie, latuiis, melanzanis, melon, patatis, pevarons, puar, pomodoros, savôrs, lidric, rati, selino di cuestis, coçuts.
Intal broili si cjapin sù:
fîcs
FRAMBULIS
cerniculis
nolis
pierçui
piruçs
ciespis
ue grispine
✒ Adriano Del Fabro

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +