Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Otubar 2013

............


OTUBAR – PRIME PAGJINE. EDITORIÂLSi dopre ancje il taramot par lâ cuintri i furlans / Il tribunâl che ducj a volevin salvâ… a peraulis / Ce nus freial di Triest?PAGJINE 2 – Une vie furlane par frontâ la imigrazion / Il pont su la organizazion sanitarie regjonâlPAGJINE 3 – Ai 14 di Setembar dal 2014 un svol pai 100 agns di Arturo Silverio Grup “Niu des striis” di Trep di Cjargne / Su la plui alte cime… cu la SAF dal 1874 / LA VÔS DE CISL. 730 anti crisi / PAGJINE 4 E cumò i bêçs dai pensionâts furlans a van a sglonfâ la panze dal Venit / La ostarie, la cjase plui sclete dai furlans / PAGJINE 5 Une pagjine goliardiche, ma che covente par pandi alc di plui seri / Luca Manfè e il frico che al à concuistade la Americhe / PAGJINE 6 Sul palc dutis lis potenzialitâts par fâ il salt: ce spietìno? / SIMPRI BOGNS. Mario Martinis, Il grant lunari dal Friûl. Sants, fiestis e tradizions dal cicli dal an. Pasian di Prât, 2012 / PAGJINE 7 – MUSICHE. Sperimentant tra vilotis e Gjamaiche cun DJ Tubet / Anime di grave, interviste dople cun Luca e Marco, protagonist e regjist dal docufilm “JNK oltri la ultime frontiere” / PAGJINE 8 – IL FERÂL. S. Simon: a cuant un premi pe zurie? / E DUCJ A VIVERIN… FURLANS E CONTENTS. Il jeur e la tartarughe / CJAMINANT TE STORIE. Il Progetto Paestum de SFAPAGJINE 9 – SLOVENIE. Sul ôr de insolvence: la dificile situazion dal belanç sloven / AUSTRIE. Ducj a vuelin i vôts dai migrants / FRIÛL EUROPE. Il PE al sburte, la Comission e frene e la Catalogne e reste une esempliPAGJINE 12 – SIUMS DI STORIE. Socialistična Republika Furlanija / LA (TÔ) PATRIE DAL FRIÛL… INTUN CLICK” – CONCORS FOTOGRAFIC. La foto sielzude par chest mês /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +