EDITORIÂL. E je ore di sentâsi in taule / VIERTIDURE. La arcidiocesi di Udin e propon la “Provincie dal Friûl” / VIERTIDURE. La comission pe riforme / VIERTIDURE. Lis diocesis di Gurize e Pordenon a son restadis fredis / DI BESSÔI – POLITICHE LINGUISTICHE. La culture e je “vierzisi” al mont / DI BESSÔI – POLITICHE LINGUISTICHE. Cjalâsi ator par insedâ buinis pratichis / CUINTRI DAL DECLASSAMENT. Solidarietât internazionâl a la lenghe furlane / CUINTRI DAL DECLASSAMENT. La Arlef e clame adun i parlamentârs / CATALOGNE. Indipendence catalane: ise dongje o ise lontane? / CATALOGNE. Barça simpri plui catalan, e l’Udin plui furlan cuant? / SCUELE. Une scuele piçule piçule / IL FRIÛL FÛR DAL FRIÛL. For di Avoltri: une lungje storie di emigrazion feminine / TV FRIÛL E CJANÇONS. Lu âstu viodût? – IL FERÂL. Fîs dal concili / APONTAMENTS. Millstatt e Magdalensberg cirint Aquilee / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Tu ce puedistu fâ / GRIGNEI DI STORIE. L’alfabet: il dna di une lenghe / FRIÛL EUROPE. Plui istruzion, plui culture e plui lenghis / RICUART. Un salût a di un amì / LADINIE. A sun di folk, pop, rock e cjants popolârs: la musiche tal mont ladin / SLOVENIE. Disabii e sport, leam simpri plui strent / AUSTRIE. Compromès al puest de riforme necessarie de scuele / AUSTRIE. Gnûf plan pe scuele secondarie slovene a Viene / PAGJINE TECNOLOGJICHE. Softcatalà, un esempli di imitâ / PAGJINE TECNOLOGJICHE. Blogarins on line / BIELECE. Miss furlaniste / CONCORS. La (tô) Patrie dal Friûl… intun click / MUSICHE. Ulisse e i ciclopi / CJARGNE. Tribunâl di Tumieç: screade la struture destinade al… nuie / CJARGNE VIVE. Une ativitât tramandade di gjenerazion in gjenerazion / CUSINE. Colôrs de nature / LA FABRICHE DAI… LIBRIS – GNOVIS IN VETRINE. Il contadin e il diaul / SIMPRI BOGNS. Gianluca Comar, Cosa resta delle case friulane del XVI secolo nella Bassa friulana / DIBATIT LETERARI. 50 sfumaduris di… “zâl e blu” / CONTECURTE. La invasion / CARTE BILENGÂL. Inizitive pal bilinguisim sui documents / LETARE / IL SIVILOT. Inte comission al mancjave dome el mago de umago / MUSEU. Acuari, nature, paisaç: lis bielecis di Ariis di Rivignan /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Presentazion / La Patrie dal Friûl e presente il libri “Fûc su Gurize” di Ferruccio Tassin e Gianni Nazzi
Redazion
La Patrie dal Friûl e presente il libri “Fûc su Gurize”.“La Patrie” e je la cjase dai furlans che no si rindin: e par chest e à volût meti dongje un libri zontant insiemi lis peraulis che chescj doi inteletuâi a doprin par descrivi ce che e jere cheste culture di cunfin e ce che […] lei di plui +
Cungjò / Mandi, Bruno.
Redazion
Al declarave “che nol è dificil fâ telecronachis in marilenghe e che il furlan al à peraulis e espressions di pueste par fâlu”. lei di plui +
L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc
Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +
La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade
Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +
Grant suces di “Stin dongje ae Patrie”, la tierce edizion de fieste dal nestri gjornâl
Redazion
Pe rassegne Avostanis, li dai Colonos a Vilecjaze di Listize, il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport si è strenzût intor dal gjornâl dut par furlan fondât tal 1946 A an partecipât: Glesie Furlane, i Bakan, Claudio Moretti – Elvio Scruzzi – Fabiano Fantini (Teatro Incerto), Serena Fogolini e Raffaele Serafini (Contecurte), […] lei di plui +
L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference
Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +