Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Otubar 2016

............


OTUBAR – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL Di un furlan de Argjentine / (L)INT FURLANE. Si cambin i simbui par platâ la storie / Scuele: l’an al tache çuetant / PAGJINE 2 – IPSE DIXIT / Referendum un NO cuintri de neo centralizazion / 150 agns de annession dal Friûl ae Italie: un procès segnât, fale par Cosean… / PAGJINE 3 Il boom des coltivazions biologjichis: il pont | I numars dal Bio in Friûl-VJ / COGNONS DAL FRIÛL / La Provincie e lis scuelis. Fontanini: «Inconcepibil che il patrimoni di cognossincis e esperiencis al vegni dismantelât» / PAGJINE 4 Premi Sant Simon / NETITI LA LENGHE / CJARGNE. Une plume une vore gustose / Ai 26 di Setembar, Zornade Europeane des Lenghis, la Provincie di Udin e à screât la gnove insegne cuadrilengâl dal Ent / PAGJINE 5 Di Halloween tornant a la Gnot dai muarts forsit si tornarà plui furlans / A Rivignan il festival mondiâl de cjançon funerarie | Lis fiestis ator pal Friûl / La muart pai fruts in tune cjançon di Ferigo / PAGJINE 6-7 IL LUNARI DI OTUBAR SIMPRI BOGNS. AA.VV. Riviei di ingjustri. Lis contis a fumuts dal premi Friûl 2010, Basandiele 2011 / LA POESIE. Autun (1966) / RICETE. Macarons di coce / PROVERBIS / IMPRESCJ / ORT FURLAN / I SANTS DAL MÊS. Sant Luîs Scrosoppi / IL PERSONAÇ STORIC. Daniel Antonini / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Cuscus / PAGJINE 8 – SLOVENIE. I zovins in Slovenie: numars e prospetivis / FRIÛL EUROPE. Elezions “autonomichis” e DisUnion Europeane / Suns Europe si svicine. E al rive ancje Suns Ladinia / PAGJINE 9 – SCOMENCÂTS PAR FURLAN. Dîs piçui Indians | Il libri e l’autôr | Il tradutôr / NO PAR FURLAN… MA BOGNS. Ideis di Sardegne tra autonomisim e indipendentisim | Moussu T e lei Jovents, navigazions ocitanis cence confins / Dut al sucêt Incuintretimp. Il prin album di solist di Franco Giordani | Biografie / PAGJINE 10 In Sudtirôl cartei dome par todesc | Picçule storie dal Sudtirôl / Targhe Tenco a Claudia Crabuzza, cjantante sarde in lenghe catalane / CE MÛT CHE SI LEI LA GRAFIE FURLANE / PAGJINE 11 IL FERÂL. Friûl: no 150 agns da la Italie, ma “145 o 93”! / Glesie Furlane pal “Ostel Capisterium” di Norcia / PAGJINE 12 – CUINTRISTORIE DAL TARAMOT. None pontade. E ‘po al rive l’Autun. / DI SCJAS IN SCJAS: I TARAMOTS INTE STORIE FURLANE. Il ‘700: ancje la tiere e fâs rivoluzion //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +