Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Otubar 2018

............

DI GNûF DUCJ SUL “ATTENTI”? Ancjemò une ocasion pierdude pe nestre autonomie
DI GNÛF DUCJ SUL “ATTENTI”? Ancjemò une ocasion pierdude pe nestre autonomie

Otubar – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL Speciâi o no?! / (L)INT FURLANE. Rompi l’assedi / PAGJINE 2 Model Tirôl pal Friûl / PAGJINE 3 – INTERVISTE. L’ultin baluart dal Friûl al vûl contâ di plui / PAGJINE 4 – INCHIESTE: JEVE MILITÂR. Di gnûf ducj sul “attenti”? / Il Servizi civîl, dai agns Setante in dì di vuê / PAGJINE 5 – INCHIESTE: JEVE MILITÂR. Di un esercit di coscrits a un di volontaris professioniscj. Ma la tindince e je a tornâ indaûr / PAGJINE 6 – Il pan che al sa di comunitât / Cuant che il gnûf al cjale ancje indaûr ae tradizion / PAGJINE 7 Un grup par straviâsi sôl che in lenghe furlane / Piçul cors di grafie par imparâ a scrivi plui coret in lenghe / PAGJINE 8 La identitât e la citadinance europeanis si fasin sù cu la buine informazion / SLOVENIE. Minorancis (taliane e ongjarese) e Guvier a formalizin la colaborazion / AUSTRIE. Doi zimui iranians sfolâts in Carinzie. Une storie di imigrazion e integrazion / PAGJINE 9 A scuele cun plui lenghis / FONDAZIONE FRIULI. 30 agns di famee e societât furlanis intune mostre fotografiche a Udin / PAGJINE 10 MUSICHE. La Patrie dal Friûl e à il so Imni uficiâl. Cumò si à di doprâlu! / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. Storiis di fruts di une volte / NO PAR FURLAN, MA BOGNS. Lou Seriol, musiche ocitane simpri plui fuarte / PAGJINE 11 – I COLÔRS E LIS FORMIS DE STORIE: UN VIAÇ INTE ART DAL FRIÛL. Anime e tiere, sunsûr e pôre te art visionarie di Ivan Bidoli | Il vignâl dal miracul / PAGJINE 12 LIS PARABULIS DI PRE ANTONI. La frute cu la pipine / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Googolare / CE FÂ? Rap o vilotis? / COGNONS DAL FRIÛL //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +