Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Otubar 2020

Redazion

Marilenghe, ae Rai un assegn in blanc
Marilenghe, ae Rai un assegn in blanc

OtubarPRIME PAGJINEL’EDITORIÂL. Marilenghe, ae Rai un assegn in blanc / (L)INT AUTONOMISTE. La autonomie tal scuintri tra lis potencis / PAGJINE 2 – INT DI CJARGNE. I 103 agns di Eva Palmano / UNE FURLANE A ROME. Cjaminâ par vivi / UN FURLAN A MILAN. Il dj pendolâr / FONDAZIONE FRIULI. Un spazi dulà cjatâsi pai zovins de citât / PAGJINE 3Tignìn cont des pocis, a son impuartantis pe biodiversitât / Ancje il Zîr di Italie al fevele par furlan / PAGJINE 4 – FEMINIS FURLANIS FUARTIS. «De leterature de Ete di Mieç o ai imparât a vivi e a scoltâ la nature» | Il profîl | La influence cortese tai tescj furlans / PAGJINE 5 – PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. LA STORIE – Paulin, amì dal imperadôr jenfri Rome e Aquilee / PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. I PROTAGONISCJ – Un inteletuâl di prin plan, costrutôr de Europe / PAGJINE 6Internet? I furlans a son, come simpri. Ma come simpri a mancjin lis istituzions / La cognossince su la rêt come un valôr par creâ relazions sociâls e gnove economie / PAGJINE 7Gnovis tecnologjiis amiis des lenghis / Par un zûc grintôs i vuelin bogns atacants / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. Ream Unît, Johnson al vûl il “No deal” e in Scozie e in Gales e cres la voie di indipendence / AUSTRIE. La grande corse ae energjie verde / SLOVENIE. Un altri sucès sportîf pe Slovenie / PAGJINE 9 – PAN E SALAM. Fevelâ par furlan / La autostrade de sluvriade / PAGJINE 10 – MUSICHE. Ce fin aie fat la vilote? / Giovanni Maria Anciuti: di Fors Disore a Milan / I cîi e i boscs de Cjargne a rivochin di un Istât di musiche cu la prime edizion di “La Musica in Carnia” / PAGJINE 11 – LA TIERE E LA GREPIE. Pescje in crisi a Grau e a Maran / LIBRIS SIMPRI BOGNS. AA.VV. Incuintris, Incontri, Palme 2002 / IL FERÂL. 9. Autonomie come categorie spirituâl / IL STROLIC DI BETE. Otubar, mês di racuelte / PAGJINE 12 – LA CUINTRISTORIE DE OCUPAZION VENEZIANE – CE CHE O VIN PIERDÛT. La eroiche resistence de comunitât di Prate / LA CUINTRISTORIE DE OCUPAZION VENEZIANE. CE SUCEDEVIAL IN CHÊ VOLTE TAL MONT? Eremitis, iconis e torments de Grande Mari Russie //

*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +