Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Otubar 2023

Redazion

Otubar 2023 |||| L’EDITORIAL. Parons vecjos e gnûfs de informazion / L(INT) AUTONOMISTE. La fuarce e la cussience di jessi un popul / PAGJINE 2INT DI CJARGNE. “Lu frico e la polento” si mangjin domo a Ludario / CUNGIÒ. Pre Gjulio Ziraldo, pastôr fedêl de cause furlane / FONDAZIONE FRIULI. Cemût sburtâ i students a scuvierzi che la Grande Storie e je fate di oms come lôr / PAGJINE 3INTERVISTE. Tiere, vin, e filosofie di vite / PAGJINE 4 – NATURE E AMBIENT. Il Bostric e la Ghiandaie / ESODO. Cuarantenûf agns di Glesie Furlane / PAGJINE 5 – A TORZEON PAL FRIÛL. Maran, par 300 agns fuartece di confin e isule linguistiche venite inte Patrie / LA PIÇADE. Par savê dal prin cristianisim di Aquilee vino di lâ in Pulie? / PAGJINE 6 – PATRIMONI. La Cineteche di Glemone, un patrimoni furlan di interès mondiâl / CONTUTE PAI PLUI PIÇUI. Un côr di amîs / PAGJINE 7 – IL BELANÇ DI GJENAR. Trop femine ise la sience in Friûl? / ASSEMBLEE DI COMUNITÂT LINGUISTICHE FURLANE. Daniele Sergon gnûf president / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. FUEN a congrès, ELEN in assemblee e il Parlament di Madrid al devente plurilengâl / AUSTRIE. Disparide la metât di ducj i uciei in Austrie intai ultins 24 agns / IL FESTIVAL. Suns Europe 2023, dai 6 ai 28 di Otubar al rive il grant finâl de gnove edizion dal festival che al met dongje creativitât e rivendicazions di dirits e identitât / PAGJINE 9 – SPORT… CHE TI TRAI! Loredana Taverna e Josef Marvucic: cuant che il sport e lis vitoriis a son une cuistion di famee | Un campion mondiâl a San Zorç di Noiâr | Dna sportîf intal sanc: pai Nikola al jere apassionât di sport intal paîs natîf in Montenegro / PAGJINE 10. – MUSICHE. Il “Monteverdi” di Rude e il “Wyszyński” di Varsavie insiemi par un messaç di valôr / PIRULIS DI STORIE E DI MUSICHE. Tita Marzuttini e Angelo Prenna: la orchestre a pletri udinese ju memoree / PAGJINE 11LA TIERE E LA GREPIE. Une cjase gnove pai pes cu lis piramidis sotmarinis / ART TAL TAC. “ConFusione duo” nus contin di lôr, dal gnûf progjet “Urtie” e dal prin album par furlan / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. Zuan Pilosio, “Aghe risultive di vite”, Borgoricco (PD), 2022 / PAGJINE 12VIAÇ AE SCUVIERTE DE FURLANÌE DI JEVÂT. La frontiere licuide de Bisiacarie che e impaste furlan, sloven e venit ||

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +