Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Precedence ai cicliscj?

Barbara Cinausero

Cumò a Clanfurt, in sedis croseris cun semafars, i cicliscj a puedin zirâ a man drete o lâ indevant drets cul ros, si ben che il guvier regjonâl al viodi in mût cetant critic cheste gnove regule dal codiç stradâl, fate buine za fa pôc timp de aministrazion citadine. Ma la citât no mole e e ponte a deventâ capitâl des bicicletis. Dut câs cheste gnove precedence pes bicicletis e scooters eletrics e inmanee di un continui gnovis polemichis par vie dai ponts debii che cualchi ricercje dal ÖAMTC (al corispuint ae nestre ACI) e varès marcât. La pussibilitât di zirâ a man drete e vignarès doprade nome di pôcs cicliscj, stant che i cartei cu lis frecis verdis metûts di pueste a saressin pôc clârs. Cun di plui, lis gnovis regulis a saressin pôc cognossudis. Si à rimarcât, in prionte, che la plui part dai cicliscj no rispietin la regule dal “stop”, o ben che a varessin di fermâsi un moment prime di zirâ. Stant al ÖAMTC, il legjislatôr al varès di pinsirâ no nome sul fat di fâ cognossi ben lis gnovis regulis, ma ancje controlâ che a vegnin rispietadis, ce che si podarès rivâi puartantjur i mioraments dal câs.
◆ Fin cumò lis rispuestis di bande dai citadins informâts a son dutis positivis. Lis frecis verdis a son stadis metudis sù nome su lis croseris là che si pues zirâ suntune piste ciclabile za pronte. Sul imprin dal 2024 si scomençarà a stazâ se meti in vore cheste modifiche dal ros ancje in altris croseris e cun cualis modalitâts.
◆ Ancje di bande de polizie no son impediments al progjet de citât di Clanfurt, par vie che fintremai cumò no saressin capitâts incidents. Dut câs, la polizie si apele a cicliscj e vuidadôrs di scooters eletrics par che a rispietin l’oblic di fermâsi prime di zirâ, seial par scjinfâ incidents seial par svuincâ multis di 40 euros.
◆ Par cumò Clanfurt e reste la citât vuide dal esperiment. A Vilac cheste pussibilitât no esist ancjemò, ma si sta scrutinant la idoneitât des tantis croseris par une pussibile introduzion di une disposizion compagne. ❚

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +