Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Puints 2013: la rassegne autunâl dal Istitût Ladin Furlansi vierç cuntune opare dedicade a pre Pieri Piçul

............

L’Istitût Ladin pre Checo Placerean al torne a presentâ la serie di incuintris clamade no a câs “Puints”, ven a stâi colegaments, no mûrs. Lu fâs cul intindiment di volê palesâ e fâ cognossi tocs di culture e di storie di chenti che i plui di nô furlans, magari cussì no, no savìn o no si visìn. La memorie no je la storie e o zonti che la storie no contade no esit parcè che passâts i protagoniscj, i fats, a restin i efiets, ma si cor il pericul di pierdi lis lidrîs di chel presint che si vîf. O vin sintût Gjeremie Gomboso segretarti dal Istitût par domandâi il sens di cheste serie di incuintris e in particolâr alc su la publicazion dal numar 17 de lôr golaine dedicade ai personaçs de autonomie furlane curade dal professôr Zuanfranc Elar. Un numar il 17 che al tabaie di pre Pieri Piçul, al secul Pieri Londar di Glemone. Un personaç che nol podeve no vê dedicade une opere monografiche su ce che al à vût fât pal Friûl e pal mont autonomistic. In struc cinc passaçs: fondadôr cun pre Meni Zanier di Scuele furlane che e voleve za tai agns ’60 tignî vive la lenghe insegnantle ai fruts; colaboradôr di Int furlane cun pre Checo, il grop che al varès vût di jessi subit dopo une des animis dal Moviment Friûl; un dai ispiradôrs di chel document unic in Italie che e je stade la Mozion dal Clericât tal 1967; une des figuris di riferiment de ricostruzion dopo dal taramot ta sô zone di Glemone; al è stât un di chei che a tacarin a voltâ tocs de Bibie cun pre Checo. A bastaressin chei ponts cardinâi par intivâ la impuartance da sô figure. Dut câs la iniziative di Puints, cun pre Pieri Piçul e à dome un dai siei moments. Di fat i apontaments metûts dongje a son trê: chel a pene ricuardât centrât su la figure di pre Pieri e su la Mozion dal Clericât che si davuelzarà a Glemone vinars 20 ai Setembar te glesie di sant Michêl dongje dal domo di Glemone aes 20.30; chel di domenie 22 aes 17.00 li de Academie Nico Pepe in Larc Ospedâl Vieri a Udin, dedicade al teatri e a la lenghe furlane; l’ultin apontament a Udin, miercus ai 25 aes 18.00 in sale Corgnali te Biblioteche Civiche “V. Joppi” in Rive Bartolini n. 5 e a al sarà dedicât al gjornalist Etelredo Pascul cul numar 18 de Golaine sul autonomisim. Apontaments impuartants che a coleghin storie e atualitât, sperant che a rivin a fâ passâ parsore a di chescj puints la cussience dal presint tune prospetive future. Par ogni informazion in plui: www.istitutladinfurlan.it ❚
✒ Redazion

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +