Mario Turello, che al è un che si intint, al dà un judizi une vore critic sui partecipants al premi S. Simon: “Si scrîf par partecipâ, no si partecipe parcè che si à scrit”. (Culture teritori e public in Friûl, dai agns cinquante ae fin dal Nûfcent, Udin 2012, p. 85).
No mi pâr che nol sedi nuie di zontâ.
Dit chest, però al reste ancjemò alc che si ingrope sul gargat cun chê di salt fûr…
1. A son ducj dacuardi che il premi i vûl mantegnilu. Ma mi domandi: puedial vivi se nissun nol partecipe?
2. L’an passât a jerin 14 partecipants. Chest an 4. Crisi? Sino sigûrs che no la jurie no jentri par nuie?
3. Naturalmentri al è di iust che la jurie e sedi severe. Ma si scugnie propi patafâju chei pôcs che a scrivin? Une peraule di grazis a chei cuatri, la sere dai 28, saressie stade propi di masse?
4. Si scugnie par fuarce cirî causis, tirâ in bal universitât, instituzions e v.i.? Nol podaressial dome sedi che un an e va ben, un altri mancul ben, come che al sucêt inte vite e no dome in leterature? (“Dopo di vê preseât il numar une vore alt di oparis rivadis dongje e il lôr nivel di competence grafiche e lessicâl, la jurie e à decidût (….) La jurie e riten ancje di no segnalâ altris oparis par favorî la lôr partecipazion a altris concors” Al jere il 2012. No 30 agns za fa).
5. Un Shakespeare nol à ancjemò decidût di nassi in Friûl. Chest al è un fat. Ma no saressial ben dâi corag a chei che, nocate dut, a van di lung a provâ?
6. Si promovie la lenghe furlane scrite, fevelant par talian inte cerimonie di premiazion dal plui impuartant premi leterari in lenghe furlane? ❚
✒ Laurin Zuan Nardin
Contile juste / Plebissît pustiç
Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +
Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane
Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +
Cungjò / Mandi, Bruno.
Redazion
Al declarave “che nol è dificil fâ telecronachis in marilenghe e che il furlan al à peraulis e espressions di pueste par fâlu”. lei di plui +
L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc
Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +
La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade
Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +
Grant suces di “Stin dongje ae Patrie”, la tierce edizion de fieste dal nestri gjornâl
Redazion
Pe rassegne Avostanis, li dai Colonos a Vilecjaze di Listize, il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport si è strenzût intor dal gjornâl dut par furlan fondât tal 1946 A an partecipât: Glesie Furlane, i Bakan, Claudio Moretti – Elvio Scruzzi – Fabiano Fantini (Teatro Incerto), Serena Fogolini e Raffaele Serafini (Contecurte), […] lei di plui +