Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

SASSONIE. Sassonie: Toponims soraps tradusûts malementri

............

I “Robin Hood” s soraps a àn tacât domandis provocatoriis su cartei stradâi_ Just tal timp dal campionât des minorancis europeanis al è stât rivelât uficialmentri che unis dozenis di cartei stradâi bilenghâi a scuegnin jessi sostituîts tal distret di Bautzen / Budyšin in Gjermanie. La reson e je dispès che si cjatin erôrs te traduzion dai toponims in lenghe di minorance sorabe.
I cartei a vegnin sostituîts_ “Su 78 cartei stradâi e tabelis la lenghe sorabe e manjce o e je mâl tradusude”, al à dit il puartevôs dal guvier de regjon bilenghâl Gernot Schweitzer. Nol è ancjemò sclarît cetant segnâi a scuegnin jessi sostituîts o rielaborâts. Dome te comun di Göda / Hodźij cu circje 3.200 abitants a àn cjatât un totâl di 60 errôrs.
Adesîfs tacâts su la segnaletiche mâl tradusude_ Scognossûts ativiscj a àn tal mês passât tacât adesîfs su cartei monolinguâi.  Sul adesîf si cjate la scrite bilenghâl sorap-todesc  “a serbsce – und sorbisch? ” che e vûl dî “e par sorap?”
I autôrs di cheste azion a vuelin restâ anonims par evitâ eventuâls sanzions de polizie. La stampe sorabe e à batiât il grop” i Robin Hood soraps ” parce che il grop al à tacât la domande “provocatorie” dome su cartei monolinguâi  «O volìn indusi a pensâ sul puest”. Cu la lôr domande i iniziadôrs anonims a fasin riferiment al paragraf 10 de leç su la tutele dal popul sorap. La leç e stabilìs che «… tal teritori di minorance dute la segnaletiche e scuen jessi par todesc e par sorap.»
Il President de plui grande organizazion sorape «Domowina» www.domowina.sorben.com Dawid Statnik al viôt paralêi in altris regjons de Europe: «Tal Paîs dai Wales e te Bretagne, lis minorancis a àn vût sucès cun azions similis e àn tirât la atenzion dal public su lis problemis dal bilinguisim. Cussì o pensi che cheste proteste e podedi vê come risultât ancje alc di pusitîf». ■
JANEZ ERAT

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +