Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

SCLESIS-NEWS PAR CAPÎ CE CHE AL SUCÊT TRA I POPUI MINORIZÂTS ATOR PE EUROPE. Istruzion e lenghe tal Paîs Basc

............

Cuasi il 78% dai arlêfs futûrs dal Paîs Basc a varan l’Euskara tant che lenghe uniche di insegnament
I dâts preliminârs pandûts dal Ministeri de Istruzion Publiche basc a confermin che il 77,7% dai fruts che vuê a àn 2 agns a jentraran tal mont scolastic il prossim an daûr dal model D, che al previôt une istruzion dute par basc (Euskara in lenghe basche), cul castilian dome come materie obligatorie. Il 19,2% al sarà istruît daûr dal model B (sedi castilian sedi basc come materiis e lenghis di insegnament), e invezit dome il 3% al varà il castilian come lenghe principâl a scuele (model A).
I gjenitôrs a puedin sielzi un dai trê modei te fase di pre-iscrizion dai lôr fîs. Il model D al è la sielte plui popolâr za di une vore di agns. Chest al à contribuît a une incressite costante de cognossince dal basc tra i zovins bascs vie pai ultins agns.
Basc e castilian a son dal 1979 lis dôs lenghis uficiâls de regjon Euskadi (trê provincis ocidentâls dal Paîs Basc).

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +