Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Setembar 2021

Redazion

La Europe nus judi a dismenteâ un secul di casermis
La Europe nus judi a dismenteâ un secul di casermis

SetembarPRIME PAGJINEL’EDITORIÂL. La Europe nus judi a dismenteâ un secul di casermis / (L)INT AUTONOMISTE. Il centralisim bon par Rome e Triest ma no pal Friûl / PAGJINE 2 – INT DI CJARGNE. Vilma Montenuovo, 102 agns che contin la storie di un popul / FANTATS E FUTÛR. A Cjanive une biele esperience didatiche che e met dongje nature e yoga / PAGJINE 3 – SINDIC JO MAME. «Il Friûl nol sarà mai metût in bande» / PAGJINE 4 – FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Di dirigjente pe Olivetti a operadore dal disasi mentâl | Il profîl / PAGJINE 5 – PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. LA STORIE – La storie di madone Lisabete, e de lungje presonie patide sot di Fidrì Savorgnan / PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. I PROTAGONISCJ – Il destin di Zuan di Moravie, copât fûr de puarte dal Cjistiel / PAGJINE 6Luca Melchior, l’interès pal Friûl al devente ricercje ator pe Europe / Rivocs di furlan ancje tra lis acuilis de Mont Cjanine / PAGJINE 7 “Patriae”, un film sul Patriarcjât spiegât ai furlans plui zovins / AUSTRIE. Ancje i pedons a àn di stâ plui atents / SLOVENIE. Slovenie ae vuide de Union europeane, ma malsigure dal propri destin / PAGJINE 8NATURE E AMBIENT. Il vison american, une gnove specie esotiche che e vîf in Friûl / PAGJINE 9 – SPETACUI. Teatri Stabil Furlan: tacât il progjet “Michelstaedter: la grande trasgression / PIRULIS DI MUSICHE. Lungje po! / PAGJINE 10 – LA TIERE E LA GREPIE. Cressite a cifre dople pal “Vignâl Friûl-VJ” / LIBRIS SIMPRI BOGNS. AA.VV. Senegjaturis. Cinc voris premiadis ae I e II edizion dal concors par senegjaturis in lenghe furlane, Udin, 2000 / ART TAL TAC.  DrumlandUo: tiere e aghe, cîl e aiar / PAGJINE 11 – IL FRIÛL VIODÛT DAI SCRITÔRS. L’imagjinari Anonim Venezian e la storie de puare Pauline, vitime di un vecjo libertin / IL FRIÛL VIODÛT DAI SCRITÔRS. Il storic american ae scuvierte dai abûs su lis frutis inte Vignesie di Casanova ||


*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +