Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

SPECIÂL BIBIE – CRONOLOGJIE: i tescj sacris voltâts par furlan

............

IV secul – Fortunazian, vescul di Aquilee dal 342 al 369 d.C, al dopre inte liturgjie un “rusticum” (miscliç tra
il latin e la fevele locâl) par fâsi capî ben de int.
1593 – Frankfurt (Gjermanie). Al ven voltât pe prime volte in lenghe furlane il Pari Nestri.
1700 – Bons. Josef Moroni al volte i Salms. Stampâts plui voltis in agns e lûcs diferents dal Friûl, tra i secui XVIII e XIX.
1860 – al ven stampât a Londre (Inghiltere)”Lu sant Vanzèli di Jesù Crist seond Matìe”.

Agns ’70
– Meni Ucel (Otmar Muzzolini) al volte “I Fats dai apuestui, Tubie cun Baruch e lis Vaiudis, Rut e Ester”. Pre Pieri Londero (Pieri Piçul) al volte “Gjudite e i Fats dai Macabeos”. Pre Aldo Moretti, “Cjant dai cjanz”.
1970-1978 – Pre Checo Placerean al volte dal grêc e al publiche “Il Vanseli di NS Gjesù Crist e Lis letaris di San Pauli, I Salmos, Isaie e Gjeremie”.Tal stes timp al ven publicât ancje il Messâl furlan pai agns A- B- C.
1976 – Pre Toni Beline al tache a colaborâ cun pre Checo voltant “Il libri di Jop”. Di li indenant, i lavôrs de traduzion de Bibie a saran dividûts tra pre Checo e pre Toni.
1984 – ai 22 di Jugn, in Provincie e ven fate la presentazion uficiâl de prossime publicazion de Bibie voltade par Furlan.
1984 – sul finî dal an, al jes il prin volum.
1993 – Setembar, al jes l’ultin volum de Bibie.
1997 – il lavôr de Bibie al ven riviodût par podê publicâlu intun unic volum. Al rive il decret de aprovazion uficiâl de CEI.
1999 – publicazion dai 2 volums dal “Lezionari festîf e pes domeniis” che a àn fat deventâ uficiâl la lenghe furlane ancje te liturgjie.
2011 – in spiete che la CEI e dedi la aprovazion al Messâl Roman par furlan che al spiete di agns.

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +