Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

SPECIÂL BIBIE – CRONOLOGJIE: i tescj sacris voltâts par furlan

............

IV secul – Fortunazian, vescul di Aquilee dal 342 al 369 d.C, al dopre inte liturgjie un “rusticum” (miscliç tra
il latin e la fevele locâl) par fâsi capî ben de int.
1593 – Frankfurt (Gjermanie). Al ven voltât pe prime volte in lenghe furlane il Pari Nestri.
1700 – Bons. Josef Moroni al volte i Salms. Stampâts plui voltis in agns e lûcs diferents dal Friûl, tra i secui XVIII e XIX.
1860 – al ven stampât a Londre (Inghiltere)”Lu sant Vanzèli di Jesù Crist seond Matìe”.

Agns ’70
– Meni Ucel (Otmar Muzzolini) al volte “I Fats dai apuestui, Tubie cun Baruch e lis Vaiudis, Rut e Ester”. Pre Pieri Londero (Pieri Piçul) al volte “Gjudite e i Fats dai Macabeos”. Pre Aldo Moretti, “Cjant dai cjanz”.
1970-1978 – Pre Checo Placerean al volte dal grêc e al publiche “Il Vanseli di NS Gjesù Crist e Lis letaris di San Pauli, I Salmos, Isaie e Gjeremie”.Tal stes timp al ven publicât ancje il Messâl furlan pai agns A- B- C.
1976 – Pre Toni Beline al tache a colaborâ cun pre Checo voltant “Il libri di Jop”. Di li indenant, i lavôrs de traduzion de Bibie a saran dividûts tra pre Checo e pre Toni.
1984 – ai 22 di Jugn, in Provincie e ven fate la presentazion uficiâl de prossime publicazion de Bibie voltade par Furlan.
1984 – sul finî dal an, al jes il prin volum.
1993 – Setembar, al jes l’ultin volum de Bibie.
1997 – il lavôr de Bibie al ven riviodût par podê publicâlu intun unic volum. Al rive il decret de aprovazion uficiâl de CEI.
1999 – publicazion dai 2 volums dal “Lezionari festîf e pes domeniis” che a àn fat deventâ uficiâl la lenghe furlane ancje te liturgjie.
2011 – in spiete che la CEI e dedi la aprovazion al Messâl Roman par furlan che al spiete di agns.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +