Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

SPECIÂL – L’autonomist amì di Casanova

............

«Un dai prins autonomiscj furlans, e di fat Vignesie lu stimave une vore pericolôs!»: cussì Pierluigi Visintin al descrîf il cont Andree Asquin, o Asquini, tal so libri Friûl e furlans te Historie de ma vie di Giacomo Casanova. Une afermazion causade salacor dal fat che su la storie furlane no si è jevade ancjemò pardabon la tele, stant che al pararès propit che altris furlans si sedin batûts pe autonomie vie pai secui.
MEMORIIS «FURLANIS»_ Nus interesse contâ di chê figure che Visintin e definìs tant che un «Robin Hood» furlan, e che Casanova al incuintre ai Piombi, la famose preson di Vignesie dulà che i doi si cjatin a jessi dongje di cele. No stait a pensâ a un om cuntun fisic di eroi: il cont Andree Asquin, condanât ae preson a vite cuntune sentence dai 20 di Setembar dal 1753 «al veve setante agns e nol podeve nancje movisi, par vie che al veve une panze une vore gruesse e une gjambe rote di pôc, che je vevin justade mâl».
ACUSIS PENZIS_ Ma ce vevial cumbinât par jessi condanât? Asquin, tal Consei citadin di Udin, al difindeve i contadins cuintri dai nobii che a volevin puartâur vie il dirit di vôt tes assembleis provinciâls. Stant che lis pretesis dai contadins a jerin une turbative dal ordin, i nobii a vevin fat ricors al tribunâl dai Incuisitôrs e chei a vevin ordenât al cont Asquin di bandonâ i siei clients.
Il cont ur veve rispuindût che lis leçs de citât i permetevin di difindi la costituzion, e si jere refudât di ubidî. I Incuisitôrs, alore, lu vevin fat arestâ e fat sierâ tai Piombi.
No jere la prime volte che il cont al veve a ce fâ cui Incuisitôrs: bielzà tal 1744 al veve ricevût une amonizion severe dal tribunâl par vie di acusis che a jerin tant penzis di no crodi: vâl a dî, di vê causât barufis jenfri nobii e feudataris, di vê saborât contesis jenfri Parlament e Contadinance, di vê acusât falsementri un cassîr de Contadinace, di vê falsificadis cjartis publichis…Un acaniment, al scrîf Visintin «che nus fâs pensâ che al fos un om une vore di fiât e di azion e che la sô opare e smiràs a otignî plui autonomie, a diliberâsi dal control strent di scjafoiâ di Vignesie.»
CE CARATAR!_ Casanova – che al cognosseve ben i oms – lu stime tant che une persone oneste, tant di confidâi i siei plans par scjampâ dai Piombi. Unic difiet, al jere tirât: «nol rivarà mai a slidrisâ la avarizie», al scrîf Casanova.
A conferme dal caratar fuart dal cont, siet agns dopo de evasion di Casanova, ancje Asquini al rive a scjampâ, ai 10 di Zenâr dal 1762, e nol sarà mai plui brincât dai venezians. Lant daûr dal professôr Sergio Comelli, i siei dissendents a saressin i conts Asquini di Feagne, produtôrs di Picolit.
Dree Venier

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +