Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Un tic di storie

............

Lis Termis di Darte a jerin cognossudis bielzà in epoche romane. Un document dal 52 prin di Crist al testemonie che la aghe de Bût e rivave a Darte midiant di une condote (cualchi rest al è conservât tal Civic Museu Archeologjic di Zui), e e vignive clamade “Julia”, o “Putens”, par vie dal so odôr di ûf frait.
Daspò che Uns e Langobarts a àn distrut lis Termis, de risultive si torne a sintî fevelâ in gracie di Fabio Quintilliano Ermacora, intal manuscrit “De antiquitatibus Carniae Historia”, scrit tra la fin dal Cinccent e il tacâ dal Sîscent, che al conte de storie antighe de Cjargne de origjin fin ae fin dal Stât Patriarcjâl (1420). O savìn che intal Istât dal 1885 il poete Giosue Carducci al à fat ancje lui lis sôs curis, in chel timp che al à scrit la poesie “Il comune rustico”.
Distrutis dai acjadiments disastrôs de Prime e de Seconde Vuere Mondiâl, lis Termis di Darte a àn tacât a rinassi tai agns Sessante. Une prime part su progjet di Gino Valle, une seconde tal 1982 e la ultime tal 2008, par man dai architets Silvano Varnier e Glauco Glesleri. ❚
✒ A.S.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +