Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

ZENÂR-FEVRÂR ✤ 2020

Redazion

Par afermâ la nestre identitât
Par afermâ la nestre identitât

Zenâr-FevrârPRIME PAGJINE L’EDITORIÂL. Il gjornâl dai furlans che no si rindin / SALÛT DE DIRETORE. Par afermâ la nestre identitât, sielzêt la “Patrie” / PAGJINE 2 – La miôr tratorie di Milan e je furlane / UNE FURLANE A ROME. Premiade in Campidoglio la “lenghe locâl” di Franco Giordani / UN FURLAN A MILAN. Elvio, l’english style di un furlan / PAGJINE 3 – D’Aronco, mestri e spieli di un Friûl che nol vûl molâ / L(I)NT AUTONOMISTE. Par cui sunie la cjampane? / PAGJINE 4 Silvia Stefanelli, competence e ideis par frontâ i cambiaments climatics / Silvia Stefanelli, il profîl / Lu savevistu? Il tai si piture di vert / PAGJINE 5 PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. LA STORIE. Cuant che un Patriarcje al ordenà di copâ il Pape / PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. Panciera e Correr, oms di Glesie dal ’400 / PAGJINE 6 “Libars di scugnî lâ” 2.0 Nol è un paîs par zovins / La gnove emigrazion. Cui sono chei che a partissin? / PAGJINE 7 – Il taramot cidin che al à sdrumade la nestre economie / FONDAZIONE FRIULI. Un jutori par cui che al jude / PAGJINE 8 AUSTRIE. Un vescul gnûf in Carinzie: al è Josef… Marketz / FRIÛL EUROPE. Scozie e Catalogne a vuelin jessi in Europe. Ma la Europe vuelie jessi Europe? / PAGJINE 9 SLOVENIE. La Slovenie e fâs fieste pe Zornade de Culture / PAN E SALAM. Come çus su la palade / Dignan: FVG Strade e metarà ancje la segnaletiche par furlan / NO PAR FURLAN MA BOGNS. “Metropolitània”, contis eretichis intune lenghe normâl / PAGJINE 10 30 agns di Artesuono a Cjavalì / Pauli Diacun: 1300 agns di no dismenteâ / La rievocazion storiche: une impuartante valorizazion de Patrie / < strong>PAGJINE 11LA TIERE E LA GREPIE. Cui che al cjate un purcit al cjate un tesaur / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. Stories dal nôno / IL FERÂL. Prime pontade. Autonomie come categorie spirituâl / IL STROLIC DI BETE. Zenvrâr. Il mês dal Unpardoi / PAGJINE 12 – LA CUINTRISTORIE DE OCUPAZION VENEZIANE. Lis resons di une Cuintristorie / LA CUINTRISTORIE DE OCUPAZION VENEZIANE. TAL MONT. La Europe scjassade //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +