EDITORIÂL – Ad ôr di chel flum clamât Friûl / LA INTERVISTE – Nonino: une rivoluzion partide des lidrîs / Nassudis te trape / Vignâi: lis autoritâts sotanis e la resistence dai coltivadôrs / “Marketing? Il furlan al funzione” / ATUALITÂT – Zornade furlane dai dirits / CURTIS E CHE SI TOCJIN. La “medisine” par Triest e je simpri chê: cirî di gloti il Friûl / Da lis sinis a lis ruedis / Un toc di storie ferade / Il furlan al merte di jessi cjantât e cognossût / Siums di glace / AI 32 DI MAI. Furlans e imigrâts: un rapuart biel come une rose / Marketing in marilenghe: 110 cun laude / S.O.S. aghe a Paulâr? / Lâcs di Cjavaç e Verzegnis in pericul / ARLeF, politiche linguistiche fiscade dai tais / Fiis e fiastris / Scovacis a pês di aur / BASTIAN CONTRARI. Sgorlon nol jere un dai nestris / In Consei il furlan al alce la vôs / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. pre Pauli Varut / VISIONS – GALARIE FOTOGRAFICHE. Il Carnavâl des isulis linguistichis / CUSINE. La renghe de Cinise / Mangjâ di magri: une tradizion antighe / TERITORIS – Sud Tirôl: campagne sorepartitiche a favôr de dople citadinance / SLOVENIE. Gurize-Nova Gorica: un avignî adun? / AUSTRIE. Carinzie e Friûl: caraterizâts de lôr situazion di frontiere / CULTURE – ART-Â. Mascaris che a contin il Carnevâl in Friûl / IL FERÂL. Fi di “profugo gjulian” / LA FABRICHE DAI… LIBRIS. Scûr di lune – contis par ducj i guscj / Gabriele Zanello, Giovanni Battista Gallerio. Gli autografi delle poesie e delle prediche friulane / Cirint chê siore opare disperatementri / CONTECURTE. Passaç a nord ovest di Triest / Mandi Tito / MEDIA – IL FRIÛL TAL ETERE. Ma ce fasino lis musis de tv furlane tal timp libar? La fieste dai gjornaliscj! / INTE RÊT. eFriûl / Fûr dal eFriûl / I CLASSICS – 3. A SANT JACUM, là che al finìs il mont /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Cungjò / Mandi, Bruno.
Redazion
Al declarave “che nol è dificil fâ telecronachis in marilenghe e che il furlan al à peraulis e espressions di pueste par fâlu”. lei di plui +
L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc
Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +
La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade
Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +
Grant suces di “Stin dongje ae Patrie”, la tierce edizion de fieste dal nestri gjornâl
Redazion
Pe rassegne Avostanis, li dai Colonos a Vilecjaze di Listize, il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport si è strenzût intor dal gjornâl dut par furlan fondât tal 1946 A an partecipât: Glesie Furlane, i Bakan, Claudio Moretti – Elvio Scruzzi – Fabiano Fantini (Teatro Incerto), Serena Fogolini e Raffaele Serafini (Contecurte), […] lei di plui +
L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference
Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +
L’EDITORIÂL / Miôr furlans o citadins dal nuie?
Walter Tomada
I popui a àn une identitât ancje se no le vuelin. Tant che ogni om al nas e che al cres cuntun non, un cognon, un puest di divignince, e un document che lu comprove, cussì ancje i popui a vegnin di un timp lontan e di une tiere dongje, a clamin lis robis intune […] lei di plui +