Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Zenâr-Fevrâr 2022

Redazion

Zenâr-Fevrâr 2022L’EDITORIÂL. Nol è dut pierdût, ma si pues pierdi ancje ce che nus reste / (L)INT AUTONOMISTE. Ocjo ae rabie de int scjassade de pandemie / PAGJINE 2 – Interviste al president Maurmair: “La azion de Assemblee par fâ contâ di plui il Friûl” / INT DI CJARGNE. Sara Morocutti, zovine in politiche intun piçul paisut di mont / PAGJINE 3 – INTERVISTE. L’om che al fevele ai claps / PAGJINE 4 – FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Il viaç inte memorie de economie di un popul inte ricercje di Angela Zolli | Il profîl di Angela Zolli | Cjadree, une storie in divignî a Manzan / PAGJINE 5 – FURLANS FÛR DAL ORDENARI. Il destin di Marc di Murùs, ultin difensôr de Patrie FURLANS FÛR DAL ORDENARI. Il spieli dai furlans che no si rindin mai / PAGJINE 6 – FONDAZIONE FRIULI. I prins 30 agns de fondazion che e puarte svilup e jutori aes nestris comunitâts / FONDAZIONE FRIULI. Un bant par meti in vore ideis validis pal Pnrr / FONDAZIONE FRIULI. Proxima, la vetrine digjitâl par fâ la spese intai borcs de mont furlane / PAGJINE 7 – FONDAZIONE FRIULI. Orchestre Naonis, une scuele di contaminazion musicâl / Cjampfuarmit capitâl de memorie / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. RTS, pe television e pe radio i sarts a fasin di bessôi / AUSTRIE. Il bosc: lassâlu cressi di bessôl o ben metilu a pro? / SLOVENIE. La Slovenie tra energjie nucleâr, eoliche e solâr / PAGJINE 9 – NATURE E AMBIENT. Il variûl si sta slargjant su lis monts dal Friûl / Cuant che la lenghe e insiore e e unìs / PAGJINE 10 – TEATRI. Il David Maria Turoldo di Glauco Venier e Luca Fantini / PIRULIS DI MUSICHE. I 230 agns di Francesco Comencini, compositôr di Mantue naturalizât furlan / PAGJINE 11 – LA TIERE E LA GREPIE. Purcitârs di esportazion / MUSICHE. Un imni a dâ dongje ducj i tocs, a tornâ a scomençâ e a lâ indenant / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Plusôrs autôrs, Art par Furlan, schedis didatichis par imparâ a cjalâ lis oparis di art dal Friûl, Udin, 2021 / PAGJINE 12 – PASOLINI – CJANT E DISCJANT. Il destin di un scritôr santificât di cui che no lu lei e dal podê che al à combatût dute la vite / PASOLINI – CJANT E DISCJANT. Lis grandis contradizions di un pensadôr disorganic ||



*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture
. Par viodi chei altris contignûts par timp, abonaitsi.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +