Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Zenâr-Fevrâr 2024

Redazion

Zenâr-Fevrâr 2024 |||| L’EDITORIAL. Nô no sin un popul di serie B / L(INT) AUTONOMISTE. Meti adun utopie e concretece / PAGJINE 2 – FONDAZIONE FRIULI. Gnûf Bant pal Benstâ sociâl, confermât il font di 600 mil euros / INT DI CJARGNE. Woonik, laboratori di borsetis di lus a Sudri / PAGJINE 3 – MESTRIS. PAR NO PIERDI LA MEMORIE. Pre Roman Michelot e la vision di une Glesie fate par servî il so popul / PAGJINE 4 – NATURE E AMBIENT. 1 – Lis leçs barzalete / ESODO. Messâl: de pazience ae resilience / PAGJINE 5 – VIZIS E VIRTÛTS. Invidie, il grop che ti incjantone, al strenç il cûr e al invelegne la vite / LA PIÇADE. La autonomie dal Friûl-V.J. e passe pe Cjargne… / PAGJINE 6 – FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Il viaç di Alessandra Motz ae scuvierte di une economie sustignibile / PAGJINE 7 – GOLE DI FURLAN… Par television la marilenghe e je plui presinte, ma no je simpri facil di viodi (o riviodi) / ARLeF. Scuele: viertis lis adesions pal insegnament de lenghe furlane / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. Il passaç dal 2023 al 2024 e i inovâi taronts de Declarazion di Chivasso, dal Progjet Spinelli e de Cjarte di Brest / AUSTRIE. Multis se si fume in zardin / TRADIZIONS DI CHENTI. Progjet “Tarvisio e dintorni” / PAGJINE 9 – SPORT… CHE TI TRAI! Giorgio Dannisi: sport, culture, solidarietât, inclusion sociâl. Progjets par cjalâ simpri indenant | La terminologjie juste in materie di disabilitât: il lavôr dal professôr par contâle simpri juste | “La inclusion e je une situazion di dâ e di vê, cence polse” / PAGJINE 10. – CULTURE E STORIE PAR CJALÂ AL AVIGNÎ. I orlois di Pesariis a misurin il timp inte Mitteleurope / PIRULIS DI STORIE E DI MUSICHE. Il compositôr, liutâr e mosaicist Domenico Bianchini al torne in vite midiant de ghitare / PAGJINE 11LA TIERE E LA GREPIE. La I.CO.P. di Basilian e met tai plats de mense i savôrs de nestre tiere / ART TAL TAC. Un album cetant spietât. I Braul nus contin di furlans e Friûl cun “Barlums. Canti d’inchiostro” / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. La Universitât castrense di S. Zorç di Noiâr. Inte grande vuere, Cormons, 2017 / CJARGNELAS. Storiis di feminis che a vegnin de mont e che a àn savût lâ cuintri curint ||

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +